Expat Mish Blog
I don't hate people, I just feel better when they aren't around

Am uitat să zic ce băusem ultima oară. Nu ştiu câte beri, vreo 6-7 la 0,33. Un cocktail care mi-a părut slab, ce-i drept, un shot, vreo 3 pahare de vin. Am sărit beţia şi am ajuns direct la durerea de cap. Ceea ce, trebuie să mă credeţi, este foarte frustrant. Să bei cu scopul de a te îmbăta şi să n-ai parte decât de mahmureala de după. Mă apucase durerea când am plecat din Expirat, la 6 dimineaţa. Din fericire nu m-am culcat până nu am băut ceva apă şi nu am descărcat pozele, ceea ce per total a rezultat într-o sculare fericită.

Că tot veni vorba de poze, mie mi se pare că au ieşit destul de reuşite, nu vi se par? Puteţi să admiraţi selecţia mea pe Facebook, am pus doar 60 că atât are un album, deşi din 290 m-am putut şterge decât vreo 20, restul sunt toate valabile. Mă bate gândul să mă fac fotograf de nunţi şi ocazii speciale.
Şi vorbind de poze în timp ce vorbeam de poze, vreau să vă recomand ca tool minimal pe numitul Picasa 3. Mi-am cumpărat cont aka vreo 10 giga pe picasaweb, unde pun albumele astea mari. Eh, se uploadează folosind softul lor, cu funcţii de vizualizare şi minime editări. Ei bine, funcţia redeye reduction e superbă, comparativ cu ediţia 2 a programului. N-a dat greş nici măcar o dată şi au ieşit şi mai simpatice pozele. În rest, nu am pretenţii de la el ca soft pentru că nici eu n-am pretenţii nici de la mine ca fotograf, nici de la aparat ca realizări. Dar ipostazele sunt mişto, trebuie să recunoaşteţi.

 

Disclaimer: titlul nu trebuie luat ca atare. Nu există "nu pot să mă îmbăt" sub nici o formă, evident că se poate, dar nu urmăresc coma alcoolică.
Urmăresc să am un timp bun (have a good time). Cer prea mult? În general, bei în compania altor oameni sau în decor de muzică şi funduri unduindu-se pe ea. În atari condiţii, eu pun veselia treptată mai degrabă pe seama stimulilor vizual şi auditivi decât alcoolizanti. Acum serios. Sunt un individ destul de mare, poate prea mare. Beau bere când încape, atunci când se bea nu mă dau îndărăt. Şi totuşi nu-mi aduc aminte recent vreo ocazie în care să-mi fi pierdut măcar un dram din stăpânirea de sine. Adică, aş putea să-ţi fac integrale (se înţelege, dacă nu le-aş fi uitat din liceu şi până acum). Şi mă simt atâââât de bătrân, nici nu vă închipuiţi.
Ideea e că dacă le combin iese rău. Prima oară când m-am îmbătat a fost şi cel mai rău, la 17 ani, am băgat în mine ... nici nu mai ştiu ce, sigur a fost bere la PET şi vin de ţară, băut ca apa după fotbal, cu lăcomie. Vă scutesc de pictarea tabloului din baie, ideea e că atunci a fost grav. A trecut aşa mult timp că nici nu mai ştiu cum era. Nu zic că aş vrea să mi se facă rău, dar vreau dracu să fiu destul de beat cât măcar să fac o prostie, ceva! Striptease (nu eu, să o dezbrac pe una), să agat femei, să sparg pahare, să urlu pe mese, orice! Meh, am ratat şi 1 mai-u acum la mare, dar cred că o să mă mulţumesc cu patul meu călduros, thank you.
Deci dacă renunţ la bere, ce să adopt? Whiskey, vin roşu? Există ceva mai eficient?

 

În cel mai bun caz, mâine nu mai beau Cola, mai bine zis păstrez decizia de azi şi o aplic perpetuu pentru tot restul vieţii cu amendamentele de rigoare (sărbători legale, cazuri de forţă majoră, etc). Am parte de o revelaţie pe la ora 11, când deja am ajuns la turaţie maximă şi rezolv taskul pe care îl am de făcut până la 3, timp destul să fluier până la 6. Atunci mă duc la Anthony Frost unde găsesc cărţile pe care le caut şi la Diverta să iau bilet pentru Andrieş, care bilete nu s-au terminat încă.
Mănânc bine şi sănătos, bine însemnând puţin. Am renunţat la pâine şi carne. Am rezolvat dilema mâncatului la cămin (cum, nu ştiu, dar hei, utopie) şi mă simt foarte sănătos. Până seara scot cursurile de IOM, le frunzăresc şi apuc să şi citesc vreo 3.
Îl iau pe Daniel de la aeroport şi bem o bere, ne relaxăm, vorbim, etc. Sâmbătă MTzR, mici, bere, Sarmalele Reci, îmi găsesc timp să şi învăţ între toate astea. Îi cer bicicleta lui Cătălin şi mă plimb o oră cu ea. E începutul unei rutine sănătoase. Dimineaţa mă învăţ să merg la alergat, fac din ce în ce mai mult în fiecare zi. În curând o să alerg pe la Ciurel până în Crângaşi şi înapoi la cămin.
Doi prieteni de-ai mei au jucat la loto şi au nimerit 5 numere fiecare. Mă bat la cap să le accept banii ca finanţare necondiţionată pentru master. Le iau doar bani de început, vreo 800 de euro, cu promisiunea că îi voi returna peste 2 ani.
Săptămâna viitoare la examen pic exact pe subiecte şi iau un 9 care mai îndulceşte din notele astea de trecere. Media rămâne mică aşa că mă ambiţionez să îmi fac o lucrare de licenţă bună. Acum că am încetat procrastinatul e mult mai uşor să-mi găsesc timp. Merg la profă şi îi arăt materialele pregătitoare, îmi spune că e târziu. Eu, cu un licăr în ochi, îi zic că pot şi o voi face şi va fi deosebită. Predau licenţa pe 4 iunie şi iau 8 sau 9 pe ea. Trimit diploma către universitate şi ei îmi trimit documentul de accept necondiţionat. Bem.
Am în buzunar bilete la Depeche Mode şi Ziua Zero, îmi cumpăr şi la Gogol Bordello şi Andrieş. Jonglez salariul în aşa fel încât să plătesc şi rata şi să cumpăr şi abonament la Bestfest. La începutul lui mai se anunţă nişte artişti de-aia de înnebuneşte toată lumea. Mi-am luat deja, abonamentele se epuizează în 2h.
Învăţ olandeză şi e foarte mişto. Învăţatul, nu olandeza.
Agenda mea e plină de tăieturi, ceea ce pentru neavizaţi e de bine. Mi-am plătit căminul, restanţele, concertele şi caut un salon de tatuaj. Acum că brandul s-a mărit, talia s-a subţiat şi îmi intru în formă, vreau tatuaj. Voiam şi înainte, când eram gras, dar mi-era ruşine.
Fac master în Utrecht. Am găsit cazare mişto şi destul de ieftină. E genial aici, nu-mi închipuiam că o să fie aşa distractiv. De plăcere uiţi cum era în România, cum te chinuiai să înveţi. Ziua trudim la cursuri şi seara bem, bem.
Îmi îndeplinesc baremul după un an, primesc bursă de la facultate. Nu mai am nevoie de finanţare. Sunt bine, mama şi tata.

 

Mama lor de vânzători ambulanţi!
Un cetăţean respectabil care se întâmplă să fiu eu încerca să achite o vizită la dentist. Normal, recepţionera nu are bani să-mi dea rest. Eu am şi cerut banii în avans că să am să le plătesc şi ei nu catadicsesc să facă nici cel mai mic efort să uşureze viaţa ambelor părţi. Normal, eu trebuie să mă duc să schimb, dar să las rucscacul acolo, şi asta după o lungă perioadă de gândire, nu cumva vrea să fugă fără să plătească 20 de lei, golanul.
Pentru 6 bancnote amărâte cu suma de 100 lei a trebuit să mă milogesc la trei chioşcuri de cartier din spatele blocurilor gri din Militari. Eram la concurenţă cu trei puşti impielitati care voiau şi ei să schimbe 50 lei.
Cred că ştim amândoi că ai bani să-mi schimbi. Dar pe tine te doare în cur de problema mea, îţi urmăreşti interesul, de parcă e chioşcul lu' tac-tu. Oare dacă aş fi fost la fel de mârlan ca tine şi aş fi cumpărat o gumă cu 100 de lei era mai bine? Oare ai fi refuzat să mă serveşti? Mai mai că te-aş înţelege dacă nu aş şti că e ATÂT de simplu să faci rost de bani schimbaţi, te tragi atâta pe cur cu mărunţii tăi!
A trebuit să merg până după Gorjului ca să scot bani de la un bancomat. Trebuie să recunosc că apreciez mai mult hypermarketurile şi a lor plată prin card şi îmi va face deosebită plăcere să fac asta dacă voi locui în ţări mai vestice.

Şi dacă tot m-am enervat, să le zic de diabet şi celor de la magazinul din spatele P7. Cei mai mulţi vânzători sunt femei şi cele mai multe din vânzătoarele femei te privesc cu scârbă şi îţi dau restul în acelaşi spirit. O chestie extrem de simplă, dar pentru care îmi vine să îi izbesc cu capul de tejghea. Această tejghea e netedă şi lucioasă. Vânzătoarea îţi pune un număr de monede, de obicei de 10 bani, dacă nu îi e prea scârbă să îţi dea rest (pt că uneori îţi oferă bomboane sau îţi cere ţie mărunt că ea n-are) . Aceşti bani îi pune pe tejghea. Ar putea foarte frumos să ţi-i aşeze în mână, dar alege să îi pună jos, de unde tu te chinui să le ridici, fiind dificil ca naiba. Şi eu mă simt de căcat încercând să iau monede de 10 bani câte una, mai ales dacă e coadă. Deşi sunt banii mei. Maică-mea zicea demult, când lucra la un chioşc, că e frumos să laşi măruntul acolo, îl poate folosi omul ca să-şi cumpere un bilet până acasă. Dar pe vremea aia era mai multă sărăcie. Şi pentru că era maica-mea, era şi mai multă sărăcie.
E un singur bărbat care vinde şi omul e şi politicos şi îţi mai şi oferă rest ŞI bon direct în mână. Ar fi drăguţ dacă cei mai mulţi vânzători nu ţi-ar fute ziua iremediabil şi sistematic, încă mai sper.

 

-I don't accept lack of trust. Trust me, or I won't want to have anything to do with you.
Be calm, don't get agitated, I don't like Sprite. Chances are, if you're like me, we're not going to like each other, so don't be like me.
-I'm very curious, too curious, I'm an information freak, not in the sense of public knowledge, technicalities, the news or stuff like that. I want to know about YOU, what you did, why you did it and with who. Sometimes it hurts.
-Be completely sincere. Obviously, people don't like the truth, the whole truth and some other stuff on the side, but what you may probably not know is that people actually refuse to be sincere, refuse to divulge opinions if they consider it won't do them any good, also most people reject the truth about themselves. They also don't want to know your opinion of them, they'd rather assume you're an ignorant and don't know what you're talking about, so what would be the point in listening to you? I am sincere, I just don't do it most of the time because people are offended by it, the truth is never graceful. I can take it though, I got tired of games.
-Don't just bring up my blog and stuff I wrote there, it confuses me and I don't know what to say. We can discuss it fine if we take it into account from the beginning. This is one of my stragest traits, I can't talk about some stuff out of the blue, but I will, gladly even, if I'm at least a bit prepared for what's coming.
-The problem with girls is that they talk about all these different things and it puts guys in a bad spotlight, making them a lot less interesting, that's why I hang out with girls a lot. If you're a girl, don't get jealous, that's just stupid. If you're a guy, diversify yourself, dude, read a book!
I like taking photos, I don't like being taken pictures of, I reaaaally like girls, I can't stand girly or feminine games. I like blogs, but don't talk about blogging, man, you already write about it, why debate it orally? Talk about punani or smth. I like money, I hate borrowing, I gladly lend. I'm happy for others, not for me. Please just accept these things.
-You don't want to be dealing with me in the morning on weekdays. We'd be better off not sleeping, it saves the trouble. Sleeping is overrated, anyways.
-If you're some snotty little bitch (male or female) who can't conceive sleeping on the ground, on the beach, in a tent, in a car, if you've been raised in Bucharest, if you think this city belongs to you, if you like complaining about your life being dramatic and not doing a goddamn thing about it, if you need help and all you do is stretch out your hand while sitting on your ass, if you're filthy and disgusting and don't seem to notice a difference or you like yourself just the way you are, if you get drunk and start yelling under windows not giving a fuck that it's 3 a.m., if you don't have a reasonable sense of humour, there's a big chance I want to smash your head open with a fucking rock.
I'm sorry if you don't get everything that I find funny. I'm not perfect either, there are a lot of inside jokes I don't get, but I've been surfing the net, reading stuff, listening to audio and watching video of comedy, so I'm pretty sure that I can enjoy most jokes that run around, even if they're sick, twisted, anti-religious, racist, sexist, dry, observational humour, sketches, improv, dirty, x-rated. I just don't like monotony, that's all. Like I said, I'm sorry if you're narrow-minded (more than me, that is). I'll try to help you but you need to open up.
-I'm sorry, I am superficial too. Nobody's perfect, but if you don't at least try to improve your physical appearance, you are, in fact, the least interesting person on earth to me. Especially if you're fat and grouchy.

 

When I saw this picture, it completely ruined it for me. For those of you who don't know, I own the same Amsterdam tshirt - you can admire it here. It's a real shame because I really love that tshirt and I wear it all the time, cuz I hear black makes you look slimmer. Which is true. The only consolation to this crap is the fact that I'll very probably be able to buy a new one when I visit them souvenir shops later this year. I mean, I really don't get it, there are literally hundreds of souvenir shops and they ALL have tshirts for sale, most of them are, of course, stupid, but there's very little chance that two guys from Bucharest get the same model of souvenir tshirt from Amsterdam, out of thousands of models, and one of those guys is me.
Also, there's one other tshirt that I won't be wearing very soon, but I reserve the final verdict for when I lose some weight, it might be able to fit too good to give it up. Mine is the Sinatra sketch, which I bought last year with Irina and I really loved it until recently.
Well, I still have the Threadless tshirts, which are unfortunately becoming more and more popular. It's not that I don't like it, but, as you probably figured out by now, I simply can't be caught wearing the same shit as someone else, not ever! Never ever! I saw Nihasa in pictures and such and he owns two tshirts that I have. Hope I never run into him!

 

Declar în-curând-celebrul citat din titlu proprietate personală. Nu-ţi place? Hey, câţi oameni au creat ceva la viaţa lor? Mie deja mi se copiază munca, deci am reuşit în viaţă.
Vă mai anunţ că Iron Maiden e ascultabil, dar pentru un motiv dubios nu reuşesc să relaţionez cu muzica lor şi mă întind instinctiv după Ctrl+PageDown. Nu vreau să mă convingeţi de vreun contrariu, ghinionul meu că nu voi aprecia vreodată la maxim pe aceşti mari clasici.

Încep să mă enervez grAv când văd greşeli de gramatică. Enorm, devin turbat, sălbatic, aş bate pe cineva! Văd negru în faţa ochilor şi mă gândesc cu jena corespunzătoare că eu nu am excelat niciodată la şcoală, în generală am fost elev de media 9-şi-un-sfert, în liceu puţin-sub-9 iar de facultate mi-e şi ruşine să mai amintesc - dar ştiu să scriu corect româneşte, în cele mai multe cazuri. Şi da, s-au schimbat multe de pe vremea mea, mi-e milă de cei mai tineri care s-au constituit într-un mare covor de bătut pentru feluriţi miniştri ai învăţământului (cred că Adomniţei intră în top 5 caricaturi ministeriale, nu?). Şi da, ştiu că în liceu nu se face gramatică ci doar literatură - îţi pun în braţe lecturi obligatorii care devin sinistre doar pentru că sunt musai.

Dar rămâne întrebarea: de ce? De ce puştii de 15-20 de ani din ziua de azi nu ştiu să scrie corect? Cum şi mai ales unde s-a produs ruptura? Întrebări filosofice.
Poate că într-un an, nişte idioţi care trăgeau pe nas s-au gândit să redacteze manualele şcolare cu greşeli în ele. Şi uite-aşa a început un lanţ de erori voite umane care a degenerat de generaţii întregi. Nu? Ştiu, cam slab.

Hai să dăm vina pe altceva. Pe manelişti. Dar maneaua e strigată, ce legătură are cu scrisul? Era într-o vreme în Bravo (da, am citit şi eu Bravo cândva) o rubrică "frumoasă" cu versuri ale pieselor, pentru karaoke sau mai ştiu eu ce - cel mai amuzant era să citeşti traducerile unor rime din engleză/germană care îţi provocau dureri de cap. Mă rog, ideea era că ar putea, dar NU se întâmplă asta. Nu e de la manele.

Să fie de la profesori? Păi profesorii ăstora mici sunt mai mari ca mine, iar eu fiind o generaţie respectabilă s-ar presupune, normal, că şi cei mai mari sunt ok, de vreme ce degradarea a fost treptată (să nu credeţi că mă laud în vreun fel). Ştiu şi eu poveşti despre nivelul de pregătire tot mai slab al profesorilor suplinitori, că pleacă afară, că nu pot să se întreţină din asta şi apelează la alte meserii. Şi tot nu se justifică prostia junimii.

Mi-e greu să cred că aceşti copii pur şi simplu se indobitocesc din ce în ce mai mult. Sper să-şi revină, dar n-am să fiu eu cel care să îi ajute.

 

Mythbusters, The Kooks, Christian Bale, blogger, icanhascheezburger, Before Sunset, Julie Delphy, twitter, dark chocolate, my phone, massages, Gattaca, vacanta mare, ass, photos, not sleeping, dogs, spiced potatoes and chicken breast, anatomy, 2005, Alex, facebook, metropotam, Carturesti, tropico, cola, reebok, Anthony Frost, yahoo, expirat on the seaside, pubs, Act, travelling, helping, planning, counting money, threadless, buying books, small gifts, my friends, kinder.
VS
Words that shoud be banned: "cocalar", "pure genius", "emo(kid)", "naşpa", "scrie bine", "gigi becali", "conform can-can", "just me", "romgleză", "să facem dragoste".
Waking up in the morning, shaving, hungovers, my home which is no home, alarm clocks that i can't hear, new last.fm, work, lack of money, youtube, Pipera, the subway, food that makes you fatter, lack of inspiration, procrastination, exams and degrees, mass messages, not having a group of friends, not being the best that I can be, time, words, stupid freakin blogs, my teeth, my hair, dieting, meat pies, dogs barking stupid, the way i ride a bike, missed chances,

 

Arhivă blog

Label Cloud