Azi am hotarat sa fie o zi productiva. Asa ca m-am pus pe fapte mari. Initial am demarat spre o posta cu oficiu vamal din sectorul 6, cu 3 planuri alfa, beta si gama in buzunar, pentru orice eventualitate, planuri care, inlantuite fiind de o conditie musai de prezenta umana alta decat a mea, au cazut in lant. Asadar ca m-am aprovizionat cu Cola si am continuat cu al doilea univers paralel.
O aruncare de privire cu bun simt mi-a dezvaluit, precum o lumina cu ultraviolete la Room Raiders intr-o camera plina de ejaculatiuni, ca se impune curatenie. De unde loc mai bun de inceput sa curatit decat in baie, unde m-am si postat trebaluind.
In plin travaliu muncitoresc productiv (cate pleonasme?) aud o bataie la usa, usa camerei, alaturata celei a baii, ma intreb cine sa fie, ca n-am comandat curve. Nu mica mi-a fost mirarea (cam 20 cm, asa) cand, tinandu-ma cu o mana de clanta si cu cealalta de mirarea acoperita de prosop, am dat ochi in decoltee cu niste tipe imbracate in piele de la Axe, de care imi amintesc vag. Ceva s-a rupt in ele. O asemenea superbitate de exemplar masculin, macho dar sensibil, inteligent si cu simtul umorului, protector dar libertin, independent financiar si bine imbracat nu mai vazusera in viata lor. Erau 3 fete si un baiat, dar deja focul din ele nu mai putea fi oprit. Din doua cuvinte si trei miscari m-au tras in camera, una muscandu-mi urechea gentil, cealalta masandu-mi membrul (ma doare mana de la fotbal) si cealalta soptindu-mi in urechea libera: "Imi place cum scrii pe blog". Tipul a ramas sa tina de sase si sa comande pizza pentru dupa orele de sex nebun.
Biroul meu n-a rezistat, tot a cazut de pe el. In decurs de o ora jumate, am facut cu ele chestii de care nici nu auzisem pana acum, chestii care implica sticle de Cola si baterii, capsator si Finetti, ulei de masline si o cravata!
Dupa o ora jumate, stupoare! s-a intors Alex de la munca. Biet nenorocit, nu trebuia sa vezi asta! a trebuit sa il omoram. Inca n-am reusit sa scap de cadavru, dar pana luni nu vine nimeni, oricum.
Fetele aveau aparatul lor, din pacate. Au zis ca-mi trimit pozele... astept infrigurat.
intrebare de baraj: unde am deraiat?
eu am muncit in weekend in avans pentru zilele de summit, pentru a nu mai veni la job, si acum sunt in Pipera?
am filmat ieri traseul deviat al 601 de la Rossetti pana la Grozavesti, cu scopul declarat de a numara baricadele si politistii? sper sa il postez in curand, ca un prim episod dintr-un reality show.
de cateva saptamani bune nu mai am casti la mp3 player? noroc cu aparatul foto, am avut o scula cu care sa-mi fac damblaua.
nu pot sa interpretez semnale feminine nici daca ma lovesc in moalele capului?
iubirea nu e un sentiment, e doar o reactie chimica?
ma adauga in lista de messenger tipe care imi citesc blogul?
am inceput sa imi las parul mare?
un set de valori de neclintit se poate clinti?
sunt cuprins de o panica mocnita de care nu pot scapa si care ma va face intr-un final sa plang?
Pentru cine nu stie, Apropo TV a inceput o campanie care se numeste "Si eu am fost furat in Romania" in care vedetele isi povestesc pataniile. Amuzante sau nu, povestirile sunt variate si mai ales oamenii sunt variati. Hotii astia sunt inventivi, se poate fura cam in orice circumstante. Nu m-as mira sa ii dispara ceasu de la mana lu' Bush. Cam pe joi, asa...
Pornesc si eu o joaca de-asta in care sa-ti povestesti o patanie demna de Apropo TV, pe care n-ai sa o poti uita in vecii vecilor (mai pe scurt sau pe lung). Ooda, am si eu una.
In septembrie 2004, eu, Dorin si Daniel am hotarat ad-hoc sa mergem la Bucuresti sa vedem cum e cu caminul, ca voiam sa stam si impreuna. N-am reusit ce ne-am propus, n-am facut decat sa mergem la facultate, la camin, ne-am uitat pe usi, am intrebat la secretariat si nu prea a stiut sa ne zica nimeni. Dar alte chestii au tinut capul de afis.
Din Galati am plecat cu personalul care era la ora 0 si un pic. Dupa 6 ore pe tren, am coborat in Basarab. Nu prea dormit, am coborat din tren dis de dimineata. Abia se crapa de zi. Cand sa iesim cam pe unde e metroul acum, raman cu 2 pasi in urma si ma opreste unul care ma cunoaste, dar dupa alt nume. Imi strange mana si vorbeste neintrerupt. Era cam tuciuriu si eu eram cam ametit de lipsa de somn. Am incercat sa ii zic ca nu sunt cine crede el. Nu stiu cum, dar continuand sarada m-a tras de curea sau de pantaloni din fata, eu buimac, eram cu doua secunde in urma. Imediat dupa aia s-a scuzat si a intins-o. Nauc, fac trei pasi si pun mana pe buzunarul stang, ia telefonul de unde nu-i. Ala a fost cel mai tare hot de care am auzit in viata mea, n-am simtit nimic. Mi-a furat primul telefon pe care l-am avut vreodata, la mai putin de o luna de cand il aveam.
Sunt Mihai Borcan.. si eu am fost furat in Romania.
Mai departe catre Roxana, Gelu, Diana, Diana, Cutish, Catzaua, Ela, Tomata, Puiu paranoic, si daca mai sunt baieti bloggeri care imi citesc blogul pls pls pls luati si voi!
Da, stiu, voi aveti impresia ca e episodul pilot, dar eu deja am vazut un sezon intreg.
Expozitiunea: pe plaiuri parintesti si alexandresti, o harjoneala cu un verisor supraponderal mi-a adus in atentie faptul ca singura pereche de pantaloni de blug detinuta se afla in paragina. Cu alte cuvinte, materialul subtiat pana peste limita acceptabila in zona sezutului. S-a rupt in fund, ba!
In imposibilitatea de a-i purta aflandu-ma, am boschetarit o seara in pantaloni de training, si ei rupti, da' macar sport. Apoi am facut ce-am facut pe dracu in patru si i-am cusut. Da, blugi cusuti. Ai auzit bine.
Intriga: ajuns la Bucuresti, meleagul Kenvelo si alte nebunii, care prezinta spre vanzare blugi patati, rupti, zgariati, carpiti samd, presupunerea mea cum ca o pereche de blugi cusuta dorsal nu va parea suspecta parea intemeiata, nicidecum absurda.
Nu mica mi-a fost mirarea cand intr-o seara dominata de sentimente de nebunie crasa (your average work day) am descoperit ca blugii rupti au patit-o si pe buca dreapta. Da, ai ghicit, sunt stangaci de buca. Ochiometric am aproximat circa rotunjind ca nu mai sunt utilizabili.
Desfasurarea actiunii: Cineva din public afiseaza o pancarta luminoasa: "De ce nu i-ai cusut si pe dreapta, ca sa fie macar simetric, boule?". N-am sa ma obosesc sa raspund, pentru ca m-a facut bou. Continuam povestirea. Neavand alta solutie, a doua zi am apelat la vechea (ooo foarte) pereche de pantaloni de stofa cu buzunare laterale (sic, nu?) in care intotdeauna mi se pare ca arat suspect (mai ales cu rucsacu in spinare).
Dupa vorc, azi, m-am deplasat cu incredere si crampe stomacale spre Unirii, de unde speram sa achizitionez un pantalon care sa mearga cu hanoracu. Nu mica mi-a fost mirarea cand am dat sa intru in Kenvelo si am vazut afisu peste tot: Cumperi de 300 de lei, platesti 150. Hopa...
Ma, nush cum sa va zic, astia ma pandeau pe mine. Am fost sa ma uit la blugi, erau 2 oameni in asteptare la cabinele de proba, nimic deosebit, doar ca dupa ce am probat prima pereche si am iesit din cabina era FULL magazinu. Abia puteai sa treci printre randuri, am mai indraznit o pereche si atat. Pentru cine nu stie, in Kenvelo Unirii si mai toate magazinele din centrul comercial ante-pen-sus-numit e cald de mori. (Probabil daca ai sta destul de mult) la propriu.
Macinat de foame si doamne-dar-mai-scrii-mult-vreau-sa-ajung-la-sfarsitul-articolului, am luat decizia inspirata de a merge acasa. Mancat, baut, imbracat si suferit inca o ora, cu extraordinar de mult folos. A urmat...
Orgasmul: in Kenvelo Orhideea am gasit doua perechi clasice (sort of), le-am platit cu 5 minute inainte sa inchida magazinul*, am intrat si in carf cu 2 minute inainte de inchidere, am facut toate cumparaturile necesare, am ajuns acasa, freshened up, si sunt -incredibil dar adevarat- bine dispus. Mai am doua zile si scaaaaaaaaap!
*for the record, e multa tiganeala la Kenvelo, oameni care cumpara orice doar ca sa beneficieze de promotie. Eu am facut-o 50% pt ca aveam nevoie urgent de pantaloni, 25% pentru ca sacul fara de fund se cam termina, si 25% pt ca, ei bine, sunt haine cam proaste si prevad ca iar se vor rupe.
