Partea buna e ca nu prea exista ceva ce nu pot realiza. Orice task se poate infaptui cu destula motivatie (nu determinare, doar motivatia e catalizatorul) si, evident, destul timp la dispozitie. Chiar in seara asta am avut revelatia asta, si anume ca nu imi aduc aminte sa fi incercat ceva si sa imi fi dorit cu adevarat si sa nu imi iasa. Nu e un concept rasuflat gen help-yourself, pur si simplu asa e. Motivatia a fost cea care m-a dus la bun sfarsit atunci cand mi-a trebuit. De atunci cand vad ca nu reusesc ceva stau si analizez si vad ca nu am motive destul de puternice. Bine, mai trebuie lucrat la tehnica asta, cert e ca acum am constientizat pe deplin. Half the job is done.
Pe de alta parte, buba e ca nu pot face un lucru oricum, trebuie sa fie bine. Mai mult decat atat, trebuie sa fie foarte bine, superb, perfect. Inutil sa zic cat de greu e. OK, ma multumesc si cu aproape perfect. Insa de la a duce ceva la capat pana la a realiza acel lucru intr-un mod mai mult decat satisfacator, deja e cale luuunga. Cred ca ar ajuta sa imi dezvolt tehnici de perfectionare in mai multe domenii: la invatat, ca o sa tot am nevoie (by God, cat o sa am nevoie!), la programare, la toate chestiile care ma pasioneaza (astea dinainte nu erau pasiuni).
neterminat
In liceu au fost doi, poate trei profesori iubiti, vreo 2 urati, si restul in between. Cei urati aveau toane, puneau note proaste dupa cum li se scula lor, si un elev de liceu e usor impresionat de un profesor dur. Acum cand ma uit inapoi, imi dau seama ca pana si Ursu, proful de mate care dadea palpitatii cu "unde se deschide catalogul azi" era totusi un om bun cu intentii nobile, pentru ca vrand sau nu am fost cu cateva nivele peste alte licee tocmai prin faptul ca ne mai obliga sa invatam din cand in cand - n-am sa uit ziua in care m-a ridicat in picioare si am stiut sa ii zic toate derivatele sau integralele ca pe o poezie si nu i-am gresit nici una.
A venit facultatea. Am experimentat si eu ce inseamna comunism. Profi care se considera Dumnezei si fumeaza in sala de curs, langa studenti, care isi permit sa ii jigneasca in orice moment si de fata cu toata seria, profi carora pur si simplu nu le pasa. Fosile care inca nu s-au obisnuit cu capitalismul, comunisti care voteaza prezenta obligatorie doar pentru mandria lor, nu ca ar fi cine stie ce buni profesori. Altii mai tineri au mostenit sentimentul tovarasesc de la mentorii lor si considera practicile invechite ceva firesc.
Si Doamne, cat de aroganti sunt cu totii! Doar pentru ca si-au irosit viata invatand un singur lucru, le da dreptul sa isi afiseze aerul de superioritate in timpul cursurilor, pauzelor, practic oricand e la scoala si da cu ochii de un student. Oare nu pot fi mai multi profi normali???
... pentru ca sunt mai mereu vanzatoare, evident, pentru ca arata bine, qed.
Dar nu stiu cine/daca le instruieste pe fetele astea, ele la o prima vedere nu par chiar proaste. Stiu ce fac. Insa atunci cand un posibil client intra in magazin, se reped ca pradatorul pe vanat.
"Va pot ajuta cu ceva?" E cu comision? De exemplu in magazinele astea de la Carrefour. E cu comision pe cata vanzare fac? Si daca e asa, nu le-a zis nimeni ca e enervant sa te bagi in sufletul omului? Pe una singura n-am vrut sa o bat, si asta pentru ca arata prea bineeee. Si m-a amuzat cu oferta speciala.
Vreau sa intru intr-un magazin in primul rand fara sa trebuiasca sa las un bagaj la intrare, intr-un "seif" al lor, daca le e frica ca am sa fur, n-au decat sa se uite la mine. In al doilea rand as vrea sa NU vina instantaneu la mine sa ma intrebe daca ma pot ajuta cu ceva. Eu oricum cumpar rar, dar si atitudinea e de vina. Daca am nevoie de tine, te vad, esti aia care nu se uita la nimic, in schimb spioneaza clientii. Si in al treilea rand, normal, trebuie sa fii politicoasa. Cer prea mult?
In caz ca n-ati vazut, e un poll in partea dreapta, ceva cu hobby-uri. Nu se refera la voi, se refera la mine, si e sfatul vostru pentru mine. Nu va faceti griji, nu imi plang de mila, nu sunt lame, nu am ajuns deplorabil, e doar o intrebare si e una chiar foarte buna. Avand in vedere ca mie imi plac toate acele lucruri, dar evident nu ma pot ocupa corespunzator de toate pentru ca efectiv nu e atata timp pe lumea asta. Si nu, nu sunt Superman, nu inca. Si e cel mai intelept sa le iei in ordine.
Sportul este bun, sanatos, imi si place fotbalul. Fotografia m-a fascinat dintotdeauna, si poate cel mai mult in afara de mp3 player mi-am dorit aparat foto digital. Inca nu am nici unul, nici altul. In privinta web-designului, e un hobby de scurta durata, odata ce voi deveni avansat, probabil va fi plictisitor ;). Si as mai putea sa ma afund in munca, adica sa invat ca nebunu ce fac la munca, sa ajung mai bun mai repede.
Si sfaturile nu strica niciodata, chiar si cele neavizate.
