"Te iubesc"
Sunt ingrozit de cele doua cuvinte. Pentru mine nu prea au legatura cu sentimentul in sine (asta daca exista). Cred ca l-am folosit o data sau de doua ori in viata mea, una din ele pe blog cand am scris despre parintii mei, si am avut fiori (in sensul rau al cuvantului) o zi - si acum cand scriu asta ma simt nepotrivit. Probabil cine zice ca am o problema nu se inseala prea tare.
Ok, cred ca ar trebui sa fiu sincer si sa spun ca in desele discutii purtate cu mine l-am folosit de multe ori. Persoana destinatara insa nu a apucat sa auda niciodata. Daca aceste doua cuvinte sunt o exprimare conforma cu un sentiment superb, atunci da, vreau sa le pot folosi fara nici o jena, vreau sa urc pe masa si sa strig ca O iubesc. Sentimentele reprimate nu folosesc la nimic, orice fel ar fi, dar cred ca presiunea sociala e prea mare, discutand in general si, de ce nu, despre iubire. La modul general nu poti da glas unor pareri sincere, unor antipatii, fobii, ciudatenii, pentru ca societatea te-ar respinge. Daca vorbim de iubire, numai incearca! vei regreta amarnic; toata lumea o cauta, insa toti se tem de ea. Spune-i ca o iubesti si cel mai probabil n-o vei mai vedea niciodata. E aceeasi presiune sociala creata artificial, parerea mea, exercitata de opinia generalizata cum ca e un sentiment sacru, mult prea intens, dead-on serious, "nu te juca cu cuvintele pentru ca nu vreau sa fiu ranita", etc. Poate chiar te iubesc, de unde stii tu ce e in mintea mea? (se iubeste cu capul, nu cu inima, totul e in cap).
Dar nu! nu ai voie. E tabu. Trebuie sa joci teatrul pe care il joaca toata lumea, trebuie sa pari nepasator, semidistant, interesat dar cool, apoi iubaret dar sa-i dai spatiu, sa te dezvalui cate putin, destul cat sa nu fii in dezavantaj - pentru ca, nu-i asa, totul e un joc stupid de-a soarecele si pisica. Si dupa o lunga sau medie perioada de tatonare si incercari nereusite va legati, mental si spiritual. Abia apoi ii poti spune chestia asta.
Eu vreau sa ii spun prin privire. Vreau sa se scoata cuvantul din dictionar. Chiar e o greseala sa exprimi sentimentul printr-un cuvant. Vreau sa ma uit la ea si sa nu se intrebe ce-o fi in mintea mea, atata timp cat este ea acolo - restul nu conteaza. Vreau ca amandoi sa debitam nimicuri si sa stim.
acesta nu e un text romantic sau siropos. chiar am investit multa ratiune in el, chiar daca l-am scris dintr-o rasuflare.