În ultimele 2 săptămâni am avut privilegiul ceva-ul de a escorta un trio de drogați și o mamă debutantă în meseria de turist. Aceasta este cea mai lungă perioadă în ultimii 3 ani în care a trebuit să îndur alte persoane fără întrerupere. Încă n-am clacat.
Dar după cum necazurile mele nu sunt, nu-i așa, subiectul central al blogului, urmează să vă povestesc câteva chestii practice despre Amsterdam, mai practice decât orice altceva ați citit vreodată, cu excepția poate Viajoa, care sunt destul de tari. Dacă e un lucru cu care mă mândresc, e abordarea extrem de practică a oricărei încercări, de-asta m-am și oferit constant ca birou de informații atât turiștilor, cât și masteranzilor wannabe.
Pun pariu că nu v-ați gândit vreodată că primul sfat e că trebuie să cunoști engleza. Pare banal, dar gândiți-vă la mama sus-menționată. Mai gândiți-vă și că eu, după 2.5 ani aici, încă mai am dificultăți în a mă face înțeles în conversațiile care implică bani - 20% din cauza mea, olandeza bat-o vina, și 80% din cauză că oamenii nu înțeleg ce trebuie, engleza lor nu e așa bună pe cât se face reclamă. Dacă vii aici din România, nu strică să ai o conversație în engleză dinainte, așa poți să eviți situația în care tu nu te descurci în aeroport și o gagică bună olandeză te ajută să ajungi în Utrecht și tu încerci să îi mulțumești sau să faci rost de numele ei pentru altă dată dar nu poți să articulezi 2 fraze în engleză, după care te blestemi tot restul șederii. Or so I hear.
Cel mai folositor sfat pe care pot să-l dau e: găsiți-vă un localnic. Eu de exemplu, sau oricine altcineva. Cu excepția cazului în care sunteți Christofor Columb și vă place să o ardeți ca-n 1500 toamna, descoperind de unul singur noi teritorii în care deja locuiesc milioane de oameni și să-l proclamați în numele României sau, după caz, Star Storage. Printre avantajele unui localnic se numără cazarea gratuită, precum calul care nu se caută de dinți, carduri de transport pe care nu trebuie să dai 8 euro și apoi să nu le mai folosești, transport cu trenul redus, dacă nu stai în Amsterdam, potențiale biciclete pe care poți să le folosești pe gratis (ok, asta e mai puțin probabil, dar eu fiind SuperMish am făcut rost și de astea), nenumărate ponturi pentru transportul în comun, baruri, restaurante, muzee, parcuri, cazare, cartiere, prețuri la iarbă, etc.
Ziua e pentru muzee, sightseeing, parcuri și atracții. Seara e pentru fumat, bar hopping, red light district, eventual clubbing. Cel mai mare păcat în Olanda/Amsterdam e să pierzi o zi cu soare. Dixit.
Un lucru la care e bun localnicul e să facă rost de un card de muzee, pe care dai 40€ ca adult și ține un an, sau îl primești temporar de la cineva care îl are deja aici. Intrarea e la majoritatea muzeelor din Amsterdam, 400 în toată Olanda. Dacă ești un pseudo-cultural, alternativele sunt să plătești intrarea individual, care e 9 la Anne Frank, 14 la Van Gogh și Rijksmuseum, sau să cumperi iAmsterdam card, pe care am făcut greșeala să îl cumpăr și eu acum. E adevărat că are inclus intrări la câteva zeci de muzee, printre care NU se află Anne Frank Huis și Rijksmuseum, atenție, dar e valabil 24h - 40€, 48h - 50€, timp în care ai transport gratuit în oraș și o călătorie cu barca gratis pe canale. Personal mi se pare un preț exagerat, mai ales că primele 2 muzee la care m-am dus terminaseră contractul cu ei și nu m-au lăsat să intru. La asta se adaugă reduceri de kkt la anti-muzee gen Madame Tussaud, unde în loc de 22 plătești 16, ce m-a încălzit la inimă!, sau ai reduceri de 25% la chestii pe care n-o să le folosești niciodată sau la muzee care sunt la mama naibii la vreo 2h de centrul orașului. Cele mai comice mi s-au părut reducerile de un sfert la restaurante unde o masă costă 30 minim. Bun așa.
În unele muzee n-ai ce căuta, așa că n-are rost să dai bani doar pentru a bifa o chestie stupidă într-un ghid expirat. În muzeul Van Gogh sunt numai picturi (surpriză!) așa că nu faceți ca mine, veți fi la fel de plictisiți și la a treia vizită, dacă nu sunteți o fire artistică. Muzeul Anne Frank e o casă-expoziție unde se povestește viața unei familii de evrei care s-a ascuns acolo de naziști. Nu vreau să îi diminuez din importanța istorică sau impactul emoțional și 9 euro nu e mult, dar e deprimant și cred că citirea cărții duce la același rezultat. Grădina zoologică și cea botanică sunt una lângă altă și drăguțe, dar costă mult. Iarbă costă și ea mult.
Stabiliți priorități. Mâncați din supermarket, evitați magazinele de suveniruri, sunt TOATE la fel. Mă rog, am descoperit eu unul care e parțial magazin de suveniruri, parțial crazy toys and gadgets. Deci măcar nu înnebunești de la magneți și șoșoni de lemn.
Din martie până în mai e singura perioadă în care poate fi văzută grădina de flori, cea mai mare din lume, și anume Keukenhof. E ca un magnet pentru gagici, ceea ce o să facă fericiți și pe gagii, care sigur vor primi ceva bucățică în seara aia. Nici nu trebuie să merg acolo, știu deja că sunt câmpuri de flori cât vezi cu ochii. La fel, pentru cei care sunt dispuși să iasă din Amsterdam, există Kinderdijk, unde sunt multe mori de vânt care nu te costă nimic să le admiri de dinafară. Sunt niscaiva muzee înăuntru pentru care plătești, dar nah.
Un pic de Google te duce o cale lungă, dacă ești cinefil descoperi FOAM, Pathe Tuchinski, cinematografe vechi unde se proiectează filme clasice. Dacă știi să cauți afli toate poveștile locurilor pe care le vizitezi fără să plătești pe cineva să ți le recite, informații care cresc mult valoarea unui loc - spre deosebire de a te holba half-clueless. Lucruri pe care le găsești și în multe ghiduri turistice sunt piețele temporare unde poți să te plimbi și să vezi cum trăiesc olandezii, cum interacționează și ce mănâncă ei, dacă ești curios de cultura și viața lor.
Cartierul Roșu e mult mai mic decât acum câțiva ani. Vitrinele sunt pustii pe timp de zi și se animă abia seara, după cum poți să-ți imaginezi și singur. Prețul? 50 euro pentru 15 minute, totul e standard, nu primești nimic în plus. Așa că du-te pe seară, nu te îngrijora, că e poliție pe acolo. E și pișoare pentru bărbați, femeile țineți-vă bine, că se cer bani și în baruri pentru un pipi scurt.
O chestie mai practică legată de ajuns aici este: dacă zbori cu low-cost, aterizezi ori în Bruxelles ori în Eindhoven. De acolo trenurile te costă ori 20, ori 13 euro, numai dus, la care se adaugă și complicații legate de zboruri de dimineață sau disrupții în trafic cum au avut loc săptămâna trecută. Luați asta în considerare când credeți că economisiți bani cu Wizz sau Blue. Dacă prindeți o ofertă în jurul a 150 euro, nu e rău deloc să zbori direct în Amsterdam, oricât de plăcută ar fi călătoria cu trenul la ei.
Concluzia e că Amsterdamul în particular și Olanda în general are câte ceva pentru toți și a-l privi ca pe un oraș de drogați și prostituate e stupid. Trebuie să vii pregătit, trebuie să fii deschis la minte și mai presus de toate să fii decis.
Acest post a fost sponsorizat de către Oana does-not-mix-blog-with-irl.