Io am multe bloguri in feedeader, probabil peste media cititorului din .ro, mult sub anormalitati ca De ce? sau alti entrepreneurs. Imi fac veacul pe cateva si uneori, just sometimes, poti prezice o serie de muuulte posturi doar dintr-unul.
Nu e nimic rau in a fi previzibil, in sensul la care ma refer eu. Creativitatea se poate manifesta si in anumite cadre, tipare predefinite. Cum ar fi: inceputul unei relatii. Se observa si fara telescop cum incepe sa scrie un pic mai romantic ca de obicei, despre inceputuri de relatii, urmeaza apoi pasul mare in care mentioneaza trecator pe consoarta sau consorţ, sa nu discriminam, ca sa isi pastreze totusi coolness factoru si mascara sa nu se duca, coafura sa reziste, @-).
La unii dureaza foarte putin. Cutish crek a scris vreo 2-3 posturi, apoi gata. Poate s-a despartit, who knows? *conflicting thoughts concerning which emoticon i should use, excitement, worry, straight face?*. Ariel a fost mai (putin) subtil, practic stim si cand si-a pierdut virginitatea :D (I'm assuming). De Irina nu mai zic! (nu cand si-a pierdut virginitatea, de-ailalta).
Puiul paranoic is being missed, inca vreo 2-3 saptamani si o dam disparuta in hatisurile junglei educational-licentiale.
Sunt in schimb oameni a caror viata nu se schimba. Ce-i drept, de vreme ce ii citesc eu, nu au cum sa fie plictisitori nici asa. Sunt cu adevarat binecuvantat ca ii citesc, total imprevizibili intr-o expunere a micului dejun, cafea cu ce-o mai fi, informatii pe nepregatite despre planuri de viitor, o decizie de genul celei a lui Jeg (care probabil a fost o miscare de imagine :P) care de obicei nu zice nimic, dar o zice foarte bine, ma, si tot asa, despre cotidian, despre idiotenii, muzica de suflet, etc.
Chiar. Sa stiti ca e bine sa va pastrati o formatie de suflet, doar una pentru voi si numai voi, fara sa fie nevoie sa o impartiti cu altcineva. Atunci cand asculti acordurile pieselor, sa nu fii fortat sa te gandesti la vreun fost, sa nu asociezi versurile cu o experienta datatoare de insomnii, nu vrei sa ramai agatat de trecut, trust me! E bine din cand in cand sa te ridici, sa te scuturi de praf, faci niste miscari de dezmortire ca ti-a amortit fundul, apoi o iei incotro vezi cu ochii. Fara prieteni, fara familie, doar tu cu tine si intunericul, sa o iei de la inceput. Sa poti sta la geamul tau, sa pui muzica ta si numai a ta, sa iti bei cafeaua si pur si simplu sa iti placa de tine. Si sa nu fumezi, chiar daca merge cu cafeaua. Toti avem nevoie de liniste pe interior, altfel nu poti auzi lumea.

Ok, am fost intrebat de cateva ori de ce e blogul inchis. Primul, matinal, Gelu, care e pornit rau si nici el nu stie exact de ce. In ordine, Irina, Ana, Diana, probabil si Dan, daca ar citi bloguri in weekend :D. Cred ca daca as fi stat mai mult pe net as fi fost intrebat mai mult. Adica MULT, nene!
Frate, eu ma uit la blogul asta al meu si vad ca e cu parola mea, un username caruia ii zice ca si mie, mi-e familiar, il cunosc cum nimeni altcineva nu il cunoaste. Imi apartine, este o posesie a mea. De ce ar trebui sa dau explicatii pentru asa ceva? *aici trebuie sa spun ca mie imi place mult stilul Gramo, care oscileaza prin intrebari filosofice, cum altfel, intre extreme trecand inevitabil prin punctul de echilibru de mai multe ori, niciodata oprindu-se la un verdict fix, niciodata luand apararea vreunei parti, decat daca nu cumva e legat de libertati in general, de exprimare, sexuala, etc. ce ma dezamageste e ca le lipseste incisivitatea uneori. si in caz ca nu e clar pana acum, asta incerc si eu sa fac*
Sa presupunem ca nu as fi avut nici un motiv sa restrictionez (btw, restrictionatul a insemnat Who can read this blog? - only blog authors). Mie imi place sa fac lucruri fara rost, stupide, carora sa le pot gasi o explicatie ulterior, intocmai precum momentele in care gafez in asa hal incat nu ma pot opri din ras, dar nu ma vede nimeni. Nu-i asa ca, daca m-ar fi vazut cineva impiedicandu-ma de scari, ditamai calul, n-ar mai fi fost la fel de amuzant pentru mine? Si e destul de clar ca nu are legatura cu sentimentul ala cand tu stii mai mult decat restul. Faptul ca blogul este public in restul timpului nu ma indatoreaza cu nimic legat de setarile de privacy ale lui, sau nu ma indatoreaza efectiv fata de potentialii cititori. Ar putea spune cineva ca e lipsa de respect pentru cititori. Nu cred ca am stabilit vreodata standarde de excelenta cu care sa fi obisnuit pe cineva, fluctuatii, slava Domnului, sunt cat cuprinde, eu personal nu imi gasesc stilul a fi foarte bun, cu cateva exceptii (am intrat pe Shared Items ale Elei in G Reader si m-am surprins cu un post de-al meu, de nu-mi venea sa cred ca imi apartine :) ). In concluzie, pentru ca blogul nu este o fiinta vie si nu este protejata de nici o lege scrisa sau nescrisa, am drept de viata si de moarte asupra lui, fara explicatii de rigoare si fara motiv. Poate doar nebunie temporara.
Hai sa zicem ca as fi avut motiv. Sa presupunem ca am fost si intrebat de motiv. Poate ca am raspuns, poate ca nu. Intrebarea inevitabil vine de mai multe ori, raspunzi o data, raspunzi de doua ori, dar nu toti care iti pun intrebarea au aceeasi influenta asupra ta si cum stim ca faci doar anumite lucruri pentru anumite persoane, de la un punct incolo sa zicem ca n-am mai dat explicatia care poate s-ar fi cuvenit, poate nu. In fapt, poate ca nu am vrut sa imi divulg motivul oricine m-ar fi intrebat. Atunci motivul e ascuns, secret, tainic, sumbru si in fapt mult hiperbolizat fata de banalitatea care este de fapt. Dar asta numai 2-3 oameni ar putea ghici, problema e ca nici eu nu stiu care ar putea fi acei oameni, dar cu siguranta nu sunt cei care cred ca stiu.
Ok, I'm bored now.
(N-)am motiv.

Cu capacele, sa moara bibi!
Apreciez reclamele la Cava D'oro, ca tot le-am vazut azi la Apropo TV. Sunt pe nisa, cum ar putea zice un publicist (presupun), nici prea pentru prosti, nici prea 'telectuale. La limita superioara e reclama la Zaraza, care se ridica deasupra acestor mizerii, nu-i asa, cu ascunsul de lantisoare de aur in parizer. Eu nu sunt mai presus de aceste mizerii, asa ca subiectul postului este promotia Coca Cola.
Let's face it, I'm addicted. Pana mea! Nu conteaza asta acum. Ideea e ca premiile se extrag la 90 de minute. Nu chiar pe decursul a 24 de ore, dar sunt 7 extrageri intr-o zi. Se presupune ca toate codurile trimise dupa ultima extragere participa la urmatoarea, care are ca premii bilete la meciurile Romaniei sau LCD-uri. Adica: pentru toate extragerile zilnice de pana in 2 iunie, la "90 de minute" se castiga bilete la meciurile noastre. Incepand cu 2 iunie, se vor extrage LCD-uri. Planul meu, caruia nu ii gasesc cusur, e acela de a strange cat mai multe capace posibile si a le trimite toate pentru o extragere, preferabil una nocturna, daca exista, trebuie sa ma interesez. Presupunand ca am o sansa de x% sau xx%, nu conteaza, pentru ce premiu ar trebui sa incerc?

Zaraza zice "pentru cei care nu se ghideaza dupa zicala: prost sa fii, noroc sa ai". Eu nu sunt destul de prost incat sa nu-mi dau seama ca sunt prost :(