si totusi, scriu de la calculatorul lui Ionut. In spatele meu este cea mai sinistra atmosfera posibila, pe care as da-o oricand la schimb cu o stanjeneala continua pe o piatra in fata unei biserici. Dar nu pot.
Mama este o femeie tipica, exemplificarea unei bune parti a bancurilor cu femei, cu toate capriciile feminine si toane specifice sexului frumos. In acelasi timp, mama este o femeie foarte desteapta si cu mai mult simt al umorului decat multe fete prea sensibile pe care le cunosc. Azi mi-a luat mp3 playerul, a inceput sa asculte Bob Marley si a inceput sa zambeasca, a intrat in transa, s-a intins si intr-un final a adormit linistita. Acum nu mai e linistita.
Tata a ajuns la o varsta respectabila, 47 face anul asta, ce-i drept nu i-as da atat daca nu ar dormi atat de mult. E barbatul tipic, adica misogin, golan in tinerete, un pic smecheras si mester in casa. Are mereu complexul superioritatii intr-un mod foarte hilar, pentru ca el nu rade si nu glumeste dar mie mereu imi vine sa-l iau peste picior, pentru ca nu stie ce-i aia introspectie, nu poate privi o chestie obiectiv si nici out of the box.
Mama si cu tata impreuna sunt de ceva timp un dezastru. Penultima data cand am fost am asistat la certuri si, naiv cum ma stiti, am luat initiativa si i-am amutit pe amandoi. Ultima data cand am fost m-a avertizat si Ionut ca in casa au loc numai certuri si n-am fost contrazis de situatie. Cand am plecat mi-am promis ca nu mai vin. Daca n-ar fi fost Alex probabil nici n-as mai fi venit. Dar iata-ma aici confuz, obosit, dar fara regrete! intrebandu-ma ce naiba sa fac (deci ma intreb pe mine, da? nu pe voi). Si imi deschid sufletul unor necunoscuti.
Dar un sms m-a facut sa zambesc :)