Nota: Acest blog este postat la rugamintea domnului Mihai Octavian care sufera de lene acuta sau de imaginatie limitata pentru a mai scrie ceva...sau poate vrea doar sa se convinga ca eu chiar is inginera si nu am stofa de artista...
Pentru cine nu stie, Escada Magnetism e un super parfum (e preferatul meu).
Asa...si am plecat la Bucuresti pe 1 Martie, pentru ca pe 2 trebuia sa zbor spre Olanda, pentru un interviu. Inainte sa plec de-acasa cu toata familia, mama s-a uitat la sora-mea, cu parul zburlit de parca era Zdreanta, apoi la mine, cu haina de stofa si conversi in picioare, si ne-a zis incruntata: "eu nush cu cine dracu semanati voi, ca parca n-ati fi copiii mei...". Cu increderea de sine sporita, am iesit pe usa. La tren m-am intalnit cu un fost coleg de liceu care mi-a dat un pachet de tigari cu ata de martisor. Apoi, in Bucuresti, a aparut Mihai cu zambile si placinta cu visine de la Mcdonalds, tot cu ata de martisor. Nu-i asa ca-i bine sa ai prieteni care sa-ti incurajeze viciile? Anyways...si am plecat noi...Mihai si 6 fete, cu destinatia Expirat. Acolo, don'soarele nu au putut intra ca n-aveau buletine. Plina de draci, le-am intrebat...da' are vreuna vreun ruj la ea? Si Silvia se trezeste sa spuna: "Eu am, da' e gloss..". Boon asa...bine de stiut...rujul e indispensabil, dar buletinul nu se poarta, ca si-asa nu ti-l cere nimeni!!...
Am mers asadar in Fire, unde a fost foarte naspa: 1. muzica era draguta dar pusa deamboulea, de ne-a pierit tot cheful; 2. tipa la care trebuia sa dorm (Oana) s-a facut prastie pana pe la 1 asa ca a plecat acasa. Ma rog...ramasa fara gazda, am plecat in Club A unde era foarte aglomerat, dar am dansat pana m-au cam lasat picioarele si m-a apucat si criza ca eu am luni interviu pt job si la ora 4 sunt in club. Si m-am asezat pe-o banca si incercam sa-mi pun ordine in idei, cand apare langa mine un chel, care pe langa faptu ca era chel (da, am o problema cu oamenii fara par pe cap...shoot me..), mai era si pleasna de beat. Si incepe domnisoru respectiv sa-mi explice ca nu e bine sa fumez, ca el e francez si ca isi cauta o slujba, ca parfumul meu miroase foarte frumos si ca ma va saruta. Asa ca m-am ridicat frumos si m-am mutat in alta parte...Pe la 5 am plecat din club fara sa stiu exact adresa Oanei, asa ca am oprit taxiul intr-o parte si am tot batut niste strazi prin Tei, pana am trezit toate potaile din cartier si am ajuns intr-un final la ea la camin. Pe la 12 am plecat cu masina spre aeroport, si in drum, prin Pipera, a picat un stalp de telegraf la vreo 5 m in fata noastra. Destul de zdruncinati toti din masina, ne-am scuipat in san si am zis ca e noroc chior, si am mers mai departe. Zborul a decurs normal, si am ajuns in Asterdam. Acolo m-am dus la Burger King sa mananc si am cerut 6 aripioare. Domnisoara foarte rotunda de la casa a venit si mi-a zis ca mi-a pus 9, ca arat de parca as avea nevoie...dragut din partea ei. Intr-un final am ajuns la hotel in Eindhoven si m-am culcat.
Luni am avut interviuri de la 9:30 la 17:00, fara pauze. Primele doua au decurs normal. Apoi am luat pranzul cu un tip de la resurse umane, si apoi trebuia sa am un interviu cu un equipment engineer, dar nimeni nu stia care e numele lui. Asa ca tipul de la RH si un alt inginer tot dadeau telefoane disperate, sa gaseasca pe cineva sa ma intervieveze. Intr-un final apare un francez tuciuriu si poponar...Mda...Apoi aveam Clean Room tour in program, si din nou nu se stia cu cine. Iar incep sa se dea telefoane, si apare un olandez la vreo 28 de ani, inalt si desirat, ca mai toti olandezii, care imi zicea ca tre sa intram in Clean Room cu un costum special. I-am explicat si eu ca am fusta si ca nu pot sa merg, asa ca l-am scos afara sa fumez o tigara si ne-am plimbat printre cladiri...apoi ne-am oprit langa noua cladire care era in constructie si imi facea asa o prezentare despre ea de parca era turnu Eiffel. Am tot vorbit noi de tranzistori si masini si alte prostii dupa care tipu a inceput sa-mi zica despre coffee shop-ul pe care il are in fata blocului si cum se bucura el ca iarba e legala in Olanda...frumos. Si apoi s-a stricat de ras cand a auzit ca eu nu stiu sa merg pe bicicleta. Apoi au urmat doua interviuri cu persoane de la Resurse Umane...La ultimul trebuia sa participe si un tip, care si-a trimis secretara sa ne anunte sa incepem fara el, ca el nu prea e vorbaret si daca ii vine cheful, o sa apara, daca nu, nu.
Am plecat de-acolo la gara sa o astept pe Florina care venea din Aachen. Cu ea si cu Pravesh (un indian care ca toti indienii nu tine la bautura) am baut la hotel doua sticle de vin si apoi am plecat pe strada. Florina a reusit sa-si piarda telefonul si nu l-am mai gasit. Ne-am intors la hotel cam pleasna si bosumflate, si am inceput sa dezbatem (de fapt ea, ca eu doar ascultam si numaram cum trec minutele, si realizam ca uitasem cat de mult vorbeste) problemele inexistente din noua ei relatie si cauzele cinismului meu absolut.
(haha...astia la Europa FM intreaba "De ce iubim femeile?"...ca sa aveti pe cine da vina, de-aia!! si ca sa aveti o scuza pentru paru' grizonat sau lipsa inainte de vreme...)
Dimineata am plecat la aeroport in Amsterdam si am prins avionul pe ultima suta, dupa ce am alergat ca o nebuna si am urlat "urgenta!!!" la politia de frontiera si la check-in, ca sa trec in fata. Si cand intram in avion ma gandeam ca sigur nu imi intra si valiza la cala, ca am ajuns prea tarziu. Am avut dreptate. In Otopeni, dupa ce m-am holbat o ora la toate valizele care se preumblau prin fata mea...Am mers resemnata la ghiseul de Lost and Found, unde niste romani prosti urlau la saraca fetisoara aia, care nu avea nici o vina, si dupa 10 min tot acelasi lucru l-au facut, au semnat o reclamatie. Am stat in autobuz aproape o ora jumate pana in Unirii si nu ma gandeam decat la shaorma...dar Mihai a vrut KFC, asa ca am renuntat si la shaorma. Am mers apoi in Big Mamu unde era dragut da' nu prea mergea berea, asa ca ne-am dus in Club A, unde eu si Oana am fost agatate de niste draci de 19 ani care ne explicau cat e de bine sa amestecam alcoolurile... Am baut o bere stand cu fundu pe-o scara si am observat personajele din jur: un frizat (unu cu creasta si), niste manelisti (nush ce dracu cautau acolo), un pasar-lat-lungila (unu lung si slab, cu tricou' bagat in blugi, care cand dansa si-si intindea o mana, te fereai sa nu ti-o scape peste ochi), un chelos cu tolba, si un fatboy slim, care tot facea cercuri pe ringul de dans.
Marti de dimineata am plecat la gara, ca sa dau de alta adunatura de romani prosti care injurau si urlau cat ii tinea gura "JOS MINISTRU TRANSPORTULUI!!!", din cauza grevei CFR; altii doar se invarteau prin fata camerelor, sa-si etaleze blugii in cizme si sepcile de prost gust. A fost o ora de vis pana a sunat mama ca o sa ma ia un coleg de-al ei cu masina. A trebuit sa merg sa dau biletul inapoi, cu rugaminti fierbinti si cu minciuni nerusinate, ca eu tre' sa ajung in Galati la examen pana la ora 2 (pe naiba). In masina am primit telefon, ca am primit job-ul si nici nu am putut sa ma bucur.
Azi a ajuns si valiza, dar lipseste cel mai important lucru din ea...Escada Magnetism, pe care-l cumparasem pentru mama de 8 martie...logic, din motive egoiste, ca sa nu-l mai foloseasca pe al meu. Offf....
