Introducere: o joi normala la munca, poate prea normala prin prisma lipsei materiei prime de munca, o dupa-amiaza animata doar de parul lung, ondulat, de-a dreptul superb al noii mele colege pe care, spre rusinea mea, nu il observasem pana atunci. Am plecat de la firma avand o voce suava in cap, ca de altfel si in speakerul telefonului. O conversatie spumoasa care m-a lasat buimac si epuizat, nebanuind a mai poseda energia necesara pentru cele ce aveau sa urmeze.
Plot: O pizza creeaza nevoia de a face nimic. In consecinta m-am conformat, incepand sa ma joc. Surpriza a venit cand a cazut curentul. Not again, s-a auzit din public. Eu, banuitor ca intotdeauna, m-am grabit la panou sa demasc raufacatorul, pentru ca in mintea mea cineva e mereu de vina (don't get hung up on that). Pac! Siguranta cazuta doar de la camera mea, panoul inchis. Seful de camin nu este, asa ca ma duc la fostul sef de camin sa iau cheia de la panou. Aici lucrurile devin interesante.
Cuprinsul: Imi deschide Claudia. Ea este prietena fostului nostru sef de camin. Ea este anul 5, cred. Ea este extraordinar de super-hot-sexy-omg-cat-de-bine-arata! Hmm, e draguta. Imbracata intr-o camasa de noapte transparenta, mai putin in partea in care nu purta sutien, ma anunta ca Sergiu nu este acasa si ca vine ea cu mine pana la etajul 1 cu cheia. Am tinut-o pe fata in hol la etajul 1 vreo 10 minute, cat am incercat sa scot din priza tot si sa opresc toate intrerupatoarele. Si-a gasit cu cine sa sporovaiasca in timpul asta, cat eu alergam spre camera si inapoi (pentru a elimina confuziile, povestea nu este despre Claudia, deci don't get hung up on that either). Nu a mers, asa ca a ramas sa il astept pe Sergiu sa vina de la sala, cam 15 minute de stat pe scari intre etajele 1 si 2.
De la el am primit alte sfaturi mai mult sau mai putin profesioniste si riguroase aka incercari babesti. Apoi am urcat la el si m-a trimis la plimbare pana la electrician, sa-l conving sa vina sa vada ce problema are si daca nu sa il sun pe el, ca vine el sa ii zica vreo doua! B-)
Electricianul era un individ cu nu foarte mult chef de munca, avand in vedere ca era tura de noapte, nah, dar un om de treaba. A preferat sa ma trimita inapoi cu instructiuni exacte cu ce anume sa fac: scoate tot din priza, pune-i si pe colegii de modul sa scoata tot din priza, inchideti toate intrerupatoarele, mergeti si la modulul vecin si ziceti-le sa inchida si ei, etc. Am plecat sa infaptuiesc. Nu aveam cheie asa ca am urcat iar la Sergiu, iarasi nu era, iarasi (pfff) Claudia. Am convins-o sa imi dea cheia fara sa mai coboare (daca se facea racoare de la un curent?) si am experimentat. Spre surpriza mea, in urma mea la vreo 5 minute a venit si electricianul, probabil se razgandise intre timp. Da-i cu siguranta aia, tot cadea, fir-ar al naibii. Inchide tot, scoateti si vecinii totul din priza, forteaza siguranta, vezi daca merge lumina. Nu merge? La naiba, inseamna ca siguranta e stricata. Mergeti maine dimineata la administrator si va da alta siguranta si luati un electrician sa v-o schimbe.
Am returnat cheia Claudiei (sniff), Sergiu tot nu e, stai si cauta-l prin camin! ca nici la telefon nu raspunde. Intr-un final m-am resemnat cu ideea de noapte sub clar de luna filtrata de jaluzele si poluare. Am dat, totusi, de Sergiu si mi-am stabilit reperele pentru a doua zi, ocazie cu care m-am si culcat (inainte de 12, omg). Nu facusem decat o plimbare in tricou pana la Maxx si trasee viteza pe culoar, plus circuite de anduranta de cate doua etaje dus-intors. Un fleac pentru febra mea musculara.
Incheiere: Dimineata devreme, muncitoreste, Mountain Dew. Administratorul (pentru nostalgici, ne-a fost schimbata fosta admina, cine stie cunoaste) este in birou de la 7 jumate, teh joy! Omul ma pune repede in tema: sa ma duc sa iau pe electrician, iar. Ma duc, ma rog de om. Asta incearca sa ma expedieze, zicandu-mi sa ma duc inapoi in camera, ca vine el in juma de ora, nu-i problema! Nu mersi omule, uite, eu tre sa ma duc la munca. Du-te linistit, ca eu vin in juma de ora! Da, dar as vrea sa vad ca merge inainte sa plec... cu asta l-am convins.
Isi ia omu cheile si trusa, il astept in fata atelierului. Cand iese il intreb daca a luat si cheile de la panou. Ups! (ma ce smecher esti tu...).
In afara de micile tertipuri si smecherii, trebuie mentionat ca per total toti au fost de treaba si si-au facut datoria destul de bine, inclusiv acest ultim electrician, care a inspectat si instalatia in camera, prizele, neoanele, apoi s-a dus inapoi si a revenit cu un instrument de masura, a facut el ce-a facut (n-am fost niciodata bun la partea asta a fizicii) si intr-un final a mers, cu tot scos din priza, ulterior bagandu-le pe toate inapoi.
Si m-am invoit si de la munca.
The end.