Intr-o camera si o bucatarie ne inghesuim trei familii si in doua camere dormim doua familii. Indiciu: sarbatorile in familia Borcan.
Avem vizitatori de la mare. Ei dorm intr-o camera, noi dormim in alta camera. In timpul zilei n-ai loc sa treci prin sufragerie, nici sa stai undeva sau sa te uiti la tv, sa stai la calculator, sa asculti muzica sau sa spargi nuci, pentru ca mereu vorbeste cineva sau iti da o palma peste ceafa pentru ca, nu-i asa, it's fun. Nu am unde sa ma duc, deci n-am decat sa indur. Pana acum n-am izbucnit nici la strangeri de gat, nici la lovituri pe spate sau muscaturi de ureche, nici la mangaieri pe tot corpul suspecte venite de la matusa pe care n-am mai vazut-o de ani buni, nici la oameni semi-necunoscuti care pur si simplu nu ma lasa sa traiesc. Pentru ca sunt cool.
Nici macar n-am avut parte de vreuna din bucuriile promise zilele trecute, dar am avut parte, in schimb, de o zi de frig si bezna, cadoul de Craciun primit de la administratia caminelor P5-P6. Multumim.
In alta ordine de idei, am primit o carte si ma bucur. E si un mesaj frumos inauntru, scrie "nu inceta sa scrii", ceea ce probabil inseamna ca imi citeste blogul *wave*
PS:Si daca sunt asa bun la scris, de ce nu sunt inca celebru?
5 Responses to Cred ca sunt adoptat
cum,nu stii?trebuie sa mori ca sa devi celebru!
daca-mi lasam baza in tine, eram deja sub pamant!
Daca izolezi prima fraza de restul continutului, zici ca te afli intr-o noua lucrare urmuziana :)
Mishule, tu ai auzit macar
de Urmuz? :D Ia, impresioneaza-ma(hai ca pt tine ma las impresionata usor :P)
in semn de respect nici nu l-am gugaluit. adica, daca sunt prost, macar sa nu trisez sa ma uit si apoi sa ma dau destept. nu?
Something to say?