Partea buna e ca nu prea exista ceva ce nu pot realiza. Orice task se poate infaptui cu destula motivatie (nu determinare, doar motivatia e catalizatorul) si, evident, destul timp la dispozitie. Chiar in seara asta am avut revelatia asta, si anume ca nu imi aduc aminte sa fi incercat ceva si sa imi fi dorit cu adevarat si sa nu imi iasa. Nu e un concept rasuflat gen help-yourself, pur si simplu asa e. Motivatia a fost cea care m-a dus la bun sfarsit atunci cand mi-a trebuit. De atunci cand vad ca nu reusesc ceva stau si analizez si vad ca nu am motive destul de puternice. Bine, mai trebuie lucrat la tehnica asta, cert e ca acum am constientizat pe deplin. Half the job is done.
Pe de alta parte, buba e ca nu pot face un lucru oricum, trebuie sa fie bine. Mai mult decat atat, trebuie sa fie foarte bine, superb, perfect. Inutil sa zic cat de greu e. OK, ma multumesc si cu aproape perfect. Insa de la a duce ceva la capat pana la a realiza acel lucru intr-un mod mai mult decat satisfacator, deja e cale luuunga. Cred ca ar ajuta sa imi dezvolt tehnici de perfectionare in mai multe domenii: la invatat, ca o sa tot am nevoie (by God, cat o sa am nevoie!), la programare, la toate chestiile care ma pasioneaza (astea dinainte nu erau pasiuni).
neterminat