Maine primim o noua colega. Azi, dezbateri indelungi in privinta amplasarii bulgarelui de gingasie feminina, delicata floare a primaverii, lucrul pe care l-a creat Dumnezeu cand a realizat imperfectiunea barbatului, etc, pe scurt, suntem o echipa flamanda de fete.
That is not the issue.
M-am gandit sa cumpar flori. Nu pentru cea care vine, ci pentru cele care sunt. Buchete de ceva micutz, primavaratec, asa, pur si simplu ca ar fi frumos afara. Apoi primesc vestea ca vom avea o noua colega (de data asta, in echipa noastra). Stam noi, glumim pe tema asta (ce rezolutie are, ma? high-def? misto), aproape ca votam unde o vom pune, aproape ca pe un bibelou, si apoi ma loveste gandul de mai sus. Eu voiam sa cumpar flori. Chiar de saptamana trecuta ma lovise gandul. Hmm.. ce sa fac, ce sa fac. Sa cumpar flori maine? Si o intampin pe fata in prima zi cu flori? Cel putin dubios. Stiu! Ma duc acum si cumpar flori pentru fetele de acum! Ca sa nu zica nimeni ca am luat pentru cea noua. Hmm, dar asta e si mai dubios, adica de ce sa le iau lor, la ora 16, in ziua dinaintea primei zile a noii fete in departamentul nostru... cateva ganduri murdare la care ma pot gandi sunt: "Oare n-o place deja si nici n-a intalnit-o?", "Se zgarceste la un buchet de flori?" (stiu, am imaginatia bogata) etc.
Uite-asa n-am mai cumparat nici o floare. Deocamdata.
Imi propun sa fie ultimul gand personal postat. Sunt convins ca n-o sa reusesc.
EDIT: am vrut sa zic ultima chestie pe care o gandesc in legatura cu ce fac in fiecare zi pe care o pun pe tava, asa, transparent.