N-am mai simtit ceva comparabil de cand eram mic si prost, adica de prin liceu. Am avut un atac de panica azi, controlat, totusi, doar mintea mea z-a zbatut cateva zeci de minute. M-am simtit ca o femeie pe stop si un barbat in criza varstei de mijloc la un loc, pentru un lucru care ar putea parea banal.
Cu directia Unirii am luat-o la pied spre metrou. M-am intalnit cu Geo, etc, ce ne-am mai conversat noi. Imi pusesem un tricou mic, adica n-a fost al meu initial, da' ma rog, cam micutz. La un moment dat mi-a zis Geo ca fac ţâţe. Io am luat-o ca pe o gluma. Stiu ca fac burta, asta incerc sa opresc, insa nu mi-am inchipuit ca imi cresc si sâni.
In fine, ajungand in Unirii, unde sunt multe vitrine lucioase, am apucat sa ma admir si la un moment dat mi-am dat seama ca are dreptate si m-a cuprins o rusine de cum am ajuns, fata de unde am plecat. Eram slab si inalt, toata lumea imi zicea sa mai mananc, acum mi se zice sa trec la regim. Like, wtf?
Dupa ce mi-am dat seama am devenit foarte self conscious (asa se scrie?) si am luat-o la pas spre metrou, grabit spre casa, chiar mi-a fost rusine, mi se parea ca toata lumea se uita la pieptul meu in formare :)) si chiar m-am ferit de priviri suplimentare *rolling eyes*. Da, nu glumesc, chiar eu sunt.
Apoi din Grozavesti am luat-o pe malul Dambovitei ăl mai putin umblat, din acelasi motiv :).
Puteti sa ziceti ca sunt tembel, nu ma deranjeaza, m-am gandit ca ar fi corect sa impartasesc asta cu blogul. Si implicit cu toti admiratorii anonimi care vor fi foarte dezamagiti cu ocazia asta :))
0 Responses to Mi-e cam rusine
Something to say?