Expat Mish Blog
I don't hate people, I just feel better when they aren't around

Chestia asta m-a facut sa zambesc. Da, stiu ca ma linkez singur si ca urasc cand altii o fac, dar e de-a dreptul hilaro-comic. Daca atunci eram asa, rau am mai ajuns acum....

 

M-am sculat într-o dimineaţă cu sentimentul ăla á la Dexter, inversat: This is NOT a fine day for science! Tacâmul complet, somn puţin, sculat devreme, vreme câinoasă, bad hair day, foame fără să am ce mânca. A naibii, ziua de ieri a fost aşa bună, de ce trebuie să existe o lege a compensaţiei?
Ploua afară, sau poate doar plouase, oricum, same shit, am zis că fuck that, nu iau bicicleta până-n campus. De mers la şcoală trebuia să merg, ar fi trebuit să fiu de la 11 să meşteresc la temă cu partenerul de lucru, pe care l-am lăsat de mai multe ori să aştepte înainte, de data asta promisesem.
Am plecat târziu, oricum. Stând în staţie aşteptând autobuzul am contemplat vreo 10 minute dacă să compostez/ştampilez biletul sau nu. Pf, 1,5 euro, de banii ăştia îmi iau o cola. N-am văzut niciodată controlori dar am auzit că sunt, îmbrăcaţi în uniformă deci aş putea să-i zăresc când se urcă şi să compostez ad-hoc (unii aşa făceau la noi la Galaţi mai demult, la voi nu?). Am abandonat ideea pentru că ziua era sub auspicii sumbre (merge expresia? auspicii rele? maro?) şi oricum autobuzul era relativ aglomerat, cum e în prima parte a zilei. Plus că nu vreau să se holbeze olandezi la mine compostând bilet când se urcă, controlorul, nu vreau să-i învăţ obiceiuri proaste. Hmm, bine, fie, compostez, las că merg fără la întoarcere.
Am ajuns abia la 11:40 în laborator, colegu' ia-l de unde nu-i, probabil s-a gândit să-mi răspundă cu acelaşi tratament, mă rog, eu nu mă supăr. Ce prostie, am dat 1,5 euro pe transport degeaba şi urmează să dau 3 în total. Ca să fie tacâmul complet, am frecat menta în laborator încercând să lucrez singur la proiect, ceea ce mi-a adus fix -3 (minus trei) satisfacţii. Timp de o oră n-am făcut decât să scriu vreo 10 linii de cod şi să le fâţâi de colo colo.
Pe la aproape 1, am zis din nou fuck this (remember, mai sus? try to keep up!) şi am plecat. Era o miercuri cam pustie, nu mulţi în campus. M-am urcat în autobuz şi era destul de gol aşa că am început să plotez (la figurat, dom'le, e un termen din grafică, mă laşi?) cum să mă aşez ca să fiu pe fază dacă vine controlorul. Mie în general mi-e prea târşă să stau without a care in the world când ştiu că există cares in the world. Am încercat eu, am sistematizat, am desenat grafuri, până la urmă m-am văzut învins de probleme de optimizare, adică pentru proşti m-am gândit că e prea mare deranjul fizic să mă aşez în spatele autobuzului şi să scanez trei uşi pentru controlor înainte să mă arunc către compostor/ștampilator în timp util ca să nu mă vadă el şi să mă fac de cacao. Şi am ştampilat biletul.
Şi-mi ziceam eu mie că da, tacâmul chiar e complet (ştiu că mă repet). Aproape că-mi doream să se urce vreun controlor în autobuz, păi ce mama mă-sii, eu dau 3 euro degeaba? Da, chiar mi se pare o prostie să dai o tonă de bani pe transport în comun, mai ales că noi n-avem voie să ne facem abonament redus.
Şi ce să vezi, cu două staţii înainte să cobor, se urcă nenea, la costum, cu şapcă de-aia de ceferist, numai că străin, pac, biletele. Şi, ce să mai zic de-aici încolo, ziua s-a îmbunătăţit un pic. Am arătat senin ştampila (am avut o ezitare, m-am gândit că poate nu s-a uitat destul de bine ca să vadă şi data, pentru că puteam să-i arăt orice ştampilă, dar până la urmă satisfacţia că nu m-a prins era mult mai mare) şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi.

 










 

Am avut un impuls să scriu prostioare personale pe blog dar m-am vindecat repede, am dat un mail corespunzător şi am salvat ziua (pentru aparenţe). Îmi aduc aminte (fără nostalgie) cum mă ducea pe mine capul să îmi aştern creieraşul meu foarte sucit în scris, când credeam că totul se rezolvă punând gânduri pe hârtie, ceea ce nu e o idee esenţial greşită doar că e doar o soluţie de moment care se întoarce şi te muşcă de fund când te aştepţi mai mult.
Nu vreau nici să dezamăgesc cu gânduri impersonale dar cu asta va trebui să vă mulţumiţi.

Ah, mi-a venit o idee. Să spunem că eşti un băiat de 18 ani în America anilor '70-'80, locuieşti cu părinţii şi îţi petreci tot timpul în subsolul casei lor împreună cu prietenii tăi. Iubita ta este şi cea mai bună prietenă, vă ştiţi de când sunteţi mici şi vă iubiţi ca ochii din cap. La un moment dat vă şi logodiţi, într-atât ţineţi unul la altul.
În momentul ăsta, la 19 ani, tu, băiatul:
a) te însori cu prietena şi continuaţi să vă trăiţi tinereţea pe spinarea părinţilor?
b) pleci în Africa pentru un an să descoperi lumea?
şi apoi, la 28 de ani, indiferent de cum s-au desfăşurat lucrurile în fiecare din cazuri, ce părere ai despre alegerea pe care ai făcut-o?
Pentru acurateţe puteţi înlocui "America", "70-80", "subsol", "vă ştiţi de când sunteţi mici" şi "Africa"cu orice doriţi pentru a spori similitudinea cu propria viaţă plină de patetic.

Totuşi am un gând personal pe care pot să-l arunc aşa, aiurea. NICIODATĂ nu face sex cu un prieten sau o prietenă, nu va mai fi niciodată la fel.
Încă un gând de bine pentru toţi oamenii simpatici care mă idolatrizează şi vrea să fie ca mine: buy wine, it helps.

 

So, given the current state of the government, the economical crisis that hit Romania, the financial troubles that our country is facing and the fact that frankly, my dear, I don't give a rat's ass about those things, I have been watching movies.
Before this baby came along (by the way, I haven't named it yet, anybody who can think of a good name for my precious gets a treat) I only had a handful of free time, a 3850356 inch Samsung TV, a DVD player and some *ahem* legal CD's and DVD's with movies and stuff that were waiting to be watched for a long time.
So I proceeded to make up for the time that was lost working full time. That had consequences, aka I'm still hooked on some TV shows which are cutting into my school time, but this is not the point.
The points are, in absolutely random order:

  • Gangster movies:
The Godfather 2: I didn't like the first one, but I went ahead and saw the second, seeing that it's "the best sequel ever made". F that, I'm not watching the third, way too subtle for me.


American Gangster was better, I must admit, a lot better. We all know Denzel can be a very convincing badass. Unfortunately, this movie is confused, it doesn't know what to show more, acting, writing, music or costumes. It almost delivers in every way possible. Also, the ending is too abrupt. But Denzel makes up for all of it, being a very lovable criminal. Russell Crowe gets the secondary role, although he co-stars. Josh Brolin is a nice touch, too.




Reservoir Dogs looks like a school project that Tarantino did before Kill Bill or Pulp. Not that it's bad, but it's intentionally overdone, a lot of blood, confusion, secrecy, sick people and in the end you really don't know what to think of it, just that you love the style. I'm guessing this guy cannot do a normal movie. But what's normal?

Eastern Promises: well, Viggo was nominated for an Oscar, which could be because of his Russian accent or the general impression that he could kick everybody's ass in 5 minutes. But it wasn't what I needed at the moment, so don't watch the movie if you want to be cheered up, it doesn't work.
The one is a sequel of the other, I think you got that by now. Zombies and stuff, actually a pretty good movie the first one, few Hollywood influences, unlike the second one which actually stars more Americans in Britain then British people. The good thing is that this is not about the blood and the biting and stuff, but the thrill, which makes a good horror in my opinion.

  • Romanians.
Filantropica must be some kind of masterpiece of Romanian cinema, because it's unlike most movies I've seen, and I used to hate Romanian movies. The reason is the second movie, Hartia va fi albastra, which is about the revolution, obviously. Come on, how many movies can you make linked to communism?

Restul e tacere is actually entertaining, like a fairytale, not a very happy one but it was refreshing to see Vizante again.
  • Fantasy/Science fiction:
2001 - A Space Odyssey - are you kidding me?? Greatest movie of all time (see user comment) ? I thought the end was made especially for stoners watching the movie. Now I know what History of the world parodies, but this is ridiculous. I can't appreciate a movie just because it's been an inspiration to others. I really didn't get it.

Harry Potter and the Half Blood Prince is a weakness of mine, but I have a feeling I'm not the only one. The saga is almost complete, but remember, Dumbledore is gay!

District 9 is the perfect imperfect movie, unknown director, unknown actors, refreshing script, unpredictable, really cool effects, action, drama, blood. It leaves you with the feeling that the director intended for it to be a bit rough around the edges. Somebody said this is a new genre called reality-SF but Cloverfield was the first.
  • Dramas:
Reign over me satisfied my need of seeing Adam Sandler not being funny, which I loved in Punch Drunk Love. The movie is actually pretty pointless but you get to love it until the end.

Requiem for a dream, brrrr. What can I say, the guy is incredible, Darren Aronofsky I mean, I think I'll be seeing Pi and The Fountain pretty soon, thank you very much.


A Scanner Darkly. Funny story, I was reading the book before I left. I had the movie for a long time but hadn't seen it. After reading half, I lost it somewhere on the way to Timisoara or back, so I gave up my promise of not watching adaptations prior to reading the book. And I loved it. The part that I did read was perfectly portrayed. And of course kudos (whatever that means) to the director, one of my favourites (because he did Before Sunset).



Green Street Hooligans was worth it just because it doesn't go all Hollywood on you; it's also refreshing to see Frodo get his ass kicked.

Assassination of Jesse James is a very stale movie, I didn't get it. To be fair, I saw only 2/3 of it, but it really doesn't have what I was looking for, no action, no tension, not even the right kind of acting. Maybe it's just me.

Saving Private Ryan, on the other hand, was perfect. I never get tired of great war movies, Tom Hanks at his best, classic directing (Spielberg ftw!) and as bonuses Matt Damon and Nathan Fillion!

Shogun is actually a mini-series written for TV. After getting over the initial shock and disappointment, I kinda enjoyed the fact that they did their best to bring it to the screen, although it can never rise up to the book.
  • Sort-of comedies:
Monty Python and The Holy Grail is like a bad joke. That's what I think of it, one huge joke that's just not funny. If this was a stand-up act today, the actors would get boo-ed off the stage in 15 minutes. But I guess some people like it...

Doctor Strangelove was better, I loved the little jokes, two thirds of Seller's acts and general Buck, of course.
  • Relaxation movies:
These... well, these could have been mistakes in other circumstances, but everybody needs a popcorn movie every once in a while. G.I. Joe was an action packed comedy, which I obviously wanted to see ever since it was announced.




Dance Flick was just nostalgia talking, I never laughed at a movie more than when I saw Scary Movie 2 and I just wanted to see something just as stupid. Well, could have been worse.

Idiocracy is not as good as I thought it was, it's just a stupid movie with stupid people (literally). I don't know if this movie was supposed to raise questions about illiteracy but it's waay to americanized.

The Ugly Truth is actually made of two movies, one that's funny and sharp and the second half which is for chicks. That's right, I said it. I don't see how Gerald Butler can fail to become the sexiest man in the world in a couple of years. He just brings it out of women... and some men.

Upcoming: Surrogates, Bruno, Citade de Deus, La vie en rose, Life of Brian, Pandorum, Public Enemies!

 

Internet de am avea, lumea cul ni s-ar parea.
De-as avea un laptop nou, jur ca n-as mai fi un bou.
Dar cum n-am de nici un fel, n-am cum sa va scriu defel.
Numa-n campus ce mai prind, doar c-acum tre s-o intind!

Chestiuni administrative inainte de toate. Numarul de Romania nu mai merge, daca as fi inapoi in tara m-as gandi serios sa schimb providerul numai ca nu sunt, nu-i asa, asa ca de ce sa-mi pun problema, daca as fi fost acolo nu mi s-ar fi intamplat aceasta chestiune care se numeste: cartelele Orange Romania nu au acoperire in Olanda. Numarul meu este 031 644 053 155 pe care evident ca n-o sa ma sunati, doar nu sunteti nebuni. Insa mesaje primesc cu drag. Inca mai dau bani pe transport in comun pana invat bicicleta destul de bine cat sa particip la trafic. I-am scris lui Catalin stie-el-care cerandu-i sfaturi despre cum sa-mi aleg bicicleta dar nu a raspuns nici dupa o saptamana.
Programarea in Java atata cat am facut eu o sa ma ajute mai mult decat credeam, deja se scrie cod Java in 2 din cele 3 cursuri pe care le urmez acum. Sunt cu mult in urma cu invatatul si e abia a doua saptamana, in continuare dau vina pe versul 2.
Incerc sa nascocesc o zicala demna de chestiile care-mi trec mie prin cap recent, poate exista deja. Se refera la cate greseli poti sa faci in viata si cat de mult inveti din ele. Cel mai grav este daca inveti dintr-o greseala destul cat sa nu o repeti in viitor, nu doar sa o identifici. Un fel de rock bottom VS top of your game, cat de des se intampla si ce trebuie sa inveti din fluctuatiile astea.
Partea nasoala in erorile repetate e ca o sa le tot faci pana la sfarsitul vietii. Pardon, o sa le tot fac. Cand eram mic nu mi-am stapanit emotiile si am plans in fata intregii clase, nestiind ce greseala fac. Apoi nu am gandit in perspectiva cand m-am despartit de prima prietena (experienta, nene!). Cand am cumparat coolerul ala nou nu mi-a trecut prin cap sa vad daca e aceeasi dimensiune. Daca as avea o axa a vietii pe o tabla foarte lunga de panza, as infinge bolduri, multe multe bolduri, cu o precizie de milimetri fata de locul in care am dat-o in bara. Ar fi multe, intr-adevar, cele mai multe inainte de facultate, dar sa fiu al naibii daca astea de dupa nu dor mai tare.
Ma rog, vorbind strict despre tot ce s-a intamplat pana pe 26 august dimineata. Dupa aia totul e blank.
Primesc request-uri si le onorez in limita timpului disponibil.

 

După 5 ani de muncă neîntreruptă, iată că a venit şi răsplata. Doamnelor şi domnilor, în urma cultivării atente a culturilor diferite de bacterii de fermentaţie în mediu controlat, închis şi umed, am reuşit să îmbunătăţesc alimentele secolului 20, ducând ştiinţa alimentară către noi culmi ale progresului. Experimentele au culminat la 10 zile după accidentul hazard care a prilejuit deschiderea de noi orizonturi şi mi-a oferit o sursă inepuizabilă de bacterii. Astfel am obţinut:
-salam cu mucegai (avem brânză cu mucegai, de ce n-am avea şi salam? prevăd că va deveni o delicatesă!)
-că tot veni vorba de brânză, brânză topită lichidă.
-din trei cutii de lapte lichid, am obţinut lapte de consistenţa şi culoarea mucilor, lapte incolor, inodor, insipid şi lapte praf.
-într-o pungă din fericire etanşă, ceva ce presupun că era smântână sau brânză topită acum are miros de drojdie.
-multiple borcane cu conţinut neidentificat, multicolore (nu e important de la ce ai pornit, important e ce obţii!)
-conservă peşte pusă la păstrare 4 ani. Va fi capodopera mea, o voi păstra până la bătrâneţe.
-cutie de Tnuva cacao, distilată în două substanţe, un lichid asemănător cu limfa şi cacao, doamnelor şi domnilor! Cacao solidă!

Ca bonus, am primit o ghicitoare ce m-a ţinut în şah două zile (ghici de unde vine mirosul) şi tot în acest timp un curcubeu de arome olfactive, crescând în intensitate odată cu deschiderea uşii frigiderului.

Mă gândesc ca pe viitor să-mi amenajez un colţisor în frigider cu borcănaşe speciale în care să îmi continui cercetările. Dacă voi reuşi să creez noi specii, nu vă fie frică, le bag repede la microunde şi promit că iese ceva gustos!

 

2:45 to 3:15 make my skin creep.


 

Ofer urmatoarele obiecte, contra cost zero, persoanelor care sunt dispuse sa le ia acasa si sa le ingrijeasca bine, sa le dea de mancare, sa le perieze si le pretuiasca mereu (pentru ca sunt de la mine):

-frigider Arctic stricat, branduit cu "s-i-d-e-x", contine o poza cu tom si jerry, una cu Dylan din Beverly Hills si niste poze cu pui de catei. Nu functioneaza de o saptamana in urma unui atentat ucigas al unui cutit ascutit asupra congelatorului, de unde a iesit freonul.
-cutie carbuni aromati pentru narghilea, in posesie personala de aproximativ 5 ani, data de expirare necunoscuta (inscriptii intr-o limba araba)
-Jocul Cuvintelor (un joc cu cuvinte, ffs, un fel de Scrabble romanesc, presupun). Dimensiuni: mari, vreo 70x70 cm
-ceas desteptator marca Ikea (rezervat)
-colectie revista Esquire pe un an. Bonus, un Playboy, un Re:publik, doua Men's Health.
-hard disk vechi, ATA, stricat si recuperat (adica reconditionat), netestat daca mai merge dupa recuperarea datelor, Western Digital 120 giga.
-crema de protectie solara, factor 6, de anul trecut (termen de expirare necunoscut)
-sac de dormit Carrefour no.1
-aparat foto pe film (film not included)
-massage tooth brush (pasta de dinti care maseaza, posibil sa ma razgandesc)
-mouse USB sageata negru
-multe pliculete de ness (sau capuccino, habar n-am)
-elicopter teleghidat din polistiren (rezervat)
-mousu ăsta (super mega rezervat)

*ne rezervam dreptul de a ne razgandi fara o notificare in prealabil

 
 

Arhivă blog

Label Cloud